Nume “rasucite”

martie 11, 2010

Unde sunt zilele frumoase de primavara pe care le asteptam? Am fost amagiti de cateva zile insorite si acum iar ninge…si da, am racit. Starea generala e una de leguma. Am avut posibilitatea sa-l urmaresc pe Garfi (motanu) o zi intreaga si am observat ca a fost mai activ decat mine. Extrem de palpitant. 

In contrast cu starea de acum, si anume “nu vreau nimic” (poate inca putin somn) mi-am amintit de numele haioase sau rasucite folosite de in special de artistii sau de oameni creativi cu diverse preocupari. Aceste nume sunt alese tocmai din nevoia de a transmite un mesaj original din faza 0. Cred ca sunt receptorul acestor mesaje.

Pseudonimul ales astazi este pisica patrata.

Pisica patrata este artistul Alexandru Ciubotariu. In acelasi timp este numele primului album de street-art romanesc ce prezinta o selectie de fotografii si ilustratii relizate sau selectionate de Alexandru Ciubotariu.

Uimiti de cat de multe poate sa faca o pisica patrata?

Daca ar trebui sa imi gasesc un pseudonim care sa ma reprezinte astazi, m-as numi: flagelul lenes de apartament.

Kider cu surprize de moda veche

ianuarie 14, 2010

Am luat din supermarket un set de trei oua Kinder de acelea bune de care se faceau odata, cu ou adevarat de ciocolata, nu crema alba si galbenus de ciocolata cum se fac acum. Scopul initial a fost de a-l suprinde pe Tudor cu un raspuns nou la clasica intrebare “Ce mi-ai adus?”. De obicei nu ii aduc nimic, dar nu rezist tentatiei cand merg cu el la cumparaturi si imi arata sute de posibilitati de cadouri instant si imi prezinta excelente motive sa i le ofer.
Deci am luat pachetul de Kinder cu suprize si l-am pus in geanta sa ma asigur ca este acolo la urmatoarea confruntare cu Tudor. L-am descoperit a 2-a zi la serviciu si gata. Din 3 buc a ramas unul, pt ca am impartasit experienta oului de moda veche cu colega mea draga. Cel ramas mi-am propus sa il daruiesc altui copil, David, dar am uitat sa il iau de pe birou la plecare. In final, adica acum 3 min, l-am devorat si pe ultimul.

Cum atat am avut de spus astazi, in timpul digestiei oului de ciocolata. Stiu ca nu e un mesaj foarte important si n-am sa salvez omenirea cu acest post, dar m-a facut sa ma simt din nou copil, o experienta data de Kinder, ceea ce e un punct forte pentru brand. Good for them.

Single ladies

septembrie 8, 2009

dar nu dansat de Beyonce :))))))))

Intre timp

mai 28, 2009

Am fost pe la Istanbul 3 zile si ne-am intors in Iasi cu un turc simpatic care ne ocupa toate serile. De vreo 2 saptamani imi confirm intr-una ca granitele culturale sunt depasite cand vorbim de new generation si ca nu mai suntem doar romani, turci, arabi, francezi, englezi…Globalizarea ne-a acaparat, iar brandurile au distrus intr-un fel traditia si ne-au format o gandire internationala. Bine, asta nu inseamna ca gandim la fel, dar ne putem da seama de firea omului sau ce tip de viata duce in functie brandurile pe care le consuma.

Si chestia asta imi da de gandit, nu stiu daca e bine sau nu…sa facem un profil al oamenilor in functie de brandurile pe care le consuma, dar pare interesant de analizat. E un fel de analiza extinsa a primei impresii. Involuntar, multi dintre noi, cei din new generation, fac asta. Mda. Obama-Pepsi este un rezultat unui astfel de studiu.

Revin la turc…si ii zic turc acum pentru ca este groaznic de nationalist. Isi iubeste tara si compatriotii, dar are si multe valori internationale. Nu e limitat de religie, traditii culinare si alte obiceiuri. Lucru care se intampla cred, ca si la noi, de la un anumit statut social in sus sau in business, dar in acelasi timp tine de fiecare om in parte. Mi-am dat seama ca sunt foarte dedicati lucrului pe care si-l propun sa il faca. Si aici mi-am adus aminte de istorie…adica de toate problemele create de ei multi ani in istoria romanilor si de cum am invatat ca ei sunt dusmanii nostri. In schimb, trecand prin Constantinopol, am vazut ca otomanii, oricat de malefici ar fi fost ei in istorie au fost si sunt un popor care se distreaza. Le place bogatia si sa se laude cu ce au. Le place sa vanda orice, oricat, oricand. Iubesc sincer femeile…pe toate:) Comunica de rup. Daca te opresti la colt de strada este imposibil sa nu te intrebe cineva de unde esti, ce se intampla acolo de unde vii…asta pana zici…omule..eu am plecat!

DeviantART – resursa

mai 4, 2009

Mai exact www.deviantart.com un website cu multe resurse creative de la new generation kids. Am mai auzit de el intr-o fraza aruncata, dar astazi am primit o invitatie de la un membru pentru a ma uita pe cateva imagini. Incep cu cele pe care le-am descoperit la Anibas – http://ana-anibas.deviantart.com/ o tanara domnisoara cu o doza mare de energie creativa si motivul accesarii website-ului:

i__m_just_a_kid_by_ana_anibas

kitty_by_ana_anibas

innocence_by_ana_anibas

Si daca tot mi-a deschis apetitul catre acest website, am navigat hai-hui si am mai vazut:

5_o__clock_kids_by_zuttooo

poster_by_381blablabla

 

 

 

anti_coke_poster

Multumesc Anibas!

Sibiel

aprilie 23, 2009

Poate pentru ca am crescut in verile copilariei aici sau pentru ca simt ca apartin acestui loc, aerului, raului, muntelui, de fiecare data cand ma reintorc, de obicei de Sarbatorile Pascale, ma regasesc. E o reincarcare care nu mai depinde de mine ci de tot ce ofera aceasta zona minunata din marginimea Sibiului. Am fost plecati 4 zile, dar facand o pauza in timp, ne-am odihnit ca intr-o vacanta de 2 saptamani.

Las imaginile sa povesteasca si astept vara.

Fiara

aprilie 11, 2009

garfi_fiaraAdica motanelul nostru Garfi…

Oamenii-functie

aprilie 6, 2009

Daca ar fi dupa unii, am fi doar dl/dna avocat, dl/dna doctor, dl/dna inginer, dl/dna economist. Cat de limitati putem fi sa ne impartim in cateva categorii si sa avem pretentia ca suntem oameni?
Functiile sunt masti ale celor care uita cine sunt. Este adevarat ca ne petrecem jumatate din viata la serviciu si unii dintre noi poate chiar mai mult, dar cum poate sa devina comunicarea la nivel de functie atat de importanta incat sa uitam ca suportul functiei este altul?
Sa fie oare generatia emo cea care va sterge urmele acestor categorii, in contrast puternic cu ei, reinventand nenumarate si variate forme de comunicare astfel incat oamenii-functie sa isi aminteasca numele lor, cine sunt si mai ales sa se uite mai atent la cei din jur. Tzipa in diverse forme la parinti si pana la urma o parte din ei recurg la metode, mai usor de receptat si uite-asa reusesc sa acapareze un strop de atentie. Eu asa interpretez toate actiunile sinucigase ale copiilor emo (emotivi). Nu ca oamenii-functie ar fi de vina pentru acestea, dar intra in acea zona a oamenilor care nu asculta.

Cunosc cateva exemple oameni-functie care si-au uitat “numele” si au fost nevoiti sa si-l reaminteasca. Si curios cum aceasta amnezie este atat de puternica, incat ar putea jura ca asa s-au nascut, cu o functie si nu cu un “nume”. Cei care isi amintesc pana la urma sunt considerati norocosi si sincer i-am redescoperit ca pe niste oameni fericiti. Ceilalti, pentru care functia are un “nume” si atat, sunt cei care nu-si mai accepta soarta si ii considera pe cei din jurul lor vinovati pentru toata nefericirea din prezent.

Iar pentru cei care simt ca sunt in devenire oameni-functie, le dedic, doar pentru ca imi place, urmatoarea melodie:

Haide sa ne coloram

aprilie 2, 2009

Sunt momente cand imi amintesc de acea perioada a copilariei in care desenam in cartile de colorat. Atunci, la primele incercari, mi s-a parut deranjant si putin rigit, pana am reusit sa urmaresc forma. Si aici a aparut si senzatia de implinire si multumire tradusa prin dorinta perfectiunii, dar si a insufletirii formei prin colorare.

Michiel Schuurman se pare ca a lansat o invitatie pe un suport desprins de hartie, in forma unor rochii. Acum sunt senzatii la purtator. Mi-as dori o astfel de rochie care imi ofera un adevarat motiv sa o port.

1

2

3

4

Bai Omule

martie 14, 2009

Am participat in seara asta la un eveniment neconventional. Mi-am reconfirmat cateva puncte de vedere asupra comunicarii cu cei din jurul tau/meu. Si imi ajunge pentru o saptamana sa ma bucur. E clar…vineri13, nu e o zi cu ghinion, nici cu noroc, e cum se nimereste, sau mai bine, cum ti-o faci.

Identitatea tine de fiecare persoana. Nu-i de imprumut, dar e de admirat. Pentru unii e mai ok sa traiasca la fel…pentru siguranta sau din comoditate. Dar sper ca pentru multi altii sa fie incomod sa traiasca altfel si sa le placa.

Mark your way!


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.