Da, sunt fan iPhone, mi-a intrat in sange…in loc de globule albe am merisoare muscate…Dimineata, pentru ca nu mi-am luat inca o husa de protectie am folosit cel mai fin ciorapel de bumbac pe care l-am gasit in dulap. L-am bagat in geanta si tup in lume. Pacat ca nu merge, l-am blocat. De 3 saptamani duc o lupta continua cu reteaua de telefonie Orange, adica am cautat pana am gasit, un telefon pe care sa-l pot cumpara cu factura si sa mearga pe ambele retele… Iaca l-am gasit la Carrefour si il am in geanta, cu ciorap cu tot. Pentru ca mi-am dorit sa fie complet functional, adica sa accesez iTunes updates mi s-a blocat de tot.
Multe ore petrecute pe net cu articole despre softuri, etc….somn putin. In fine, m-am decis, in 24 ore il pot duce inapoi. Sun la service Bucuresti, spun problema si spun ca vreau sa il retunez. Pana aici discutia a fost amiabila, de aici incolo am devenit un infractor. Faptul ca doresc sa folosesc telefonul la intreaga capacitate ma face vinovata de faptul ca nu mai functioneaza. Ultima fraza, a mea
, a fost de genul “Stiu ca stiti despre ce vorbesc, dar va faceti ca nu stiti.”:)) N-am obtinut nimic cu ea, bineinteles….
M-am dus la Carrefour sa-l returnez si dupa ce mi s-a propus varianta cu 2 saptamani in service a aparut varianta ca mi-l primeste daca il aduc in aceeasi stare cum l-am luat…:). Da?????? Super, le-am zis, daca il aduc in stare functionala mi-l primiti? Da, zice, in 48 de ore de la achzitionare. / Deci nu 24? /Nu, 48./Ok. si am plecat, nu inainte sa-mi notez cu cine am vorbit.
La 3 ore dupa, vecinu mi-a rezolvat telefonul. Adica merge din nou in ambele retele si softul e ultima versiune + o multime de aplicatii. Ce sa fac acum, sa-l mai duc inapoi? Mai tine promisiunea fata de mine ca il fac si il dau inapoi ca sa le demonstrez ce stiu fac fara 2 saptamani in service? Care-i rostu fara rost? Mai putin entuziasm si mai multa grija pe viitor! Sure
Arhiva pentru septembrie, 2008
La iphonarie
septembrie 30, 2008Initiativele CSR
septembrie 28, 2008Din ce in ce mai mult se dezvolta trendul CSR. Ii spun trend pentru ca mai e putin si se creaza o linie vestimentara pe tema asta. Daca acum 4 ani CSR (responsabilitate sociala corporatista) era un termen relativ cunoscut, astazi este la moda. Asocierea brandului cu o cauza nobila isi pierde din valoare datorita multitudinii de campanii din ultima perioada. Unii o transforma intr-o campanie de PR, cand ar trebui sa ramana in zona promovarii mesajului din spatele vedetei care il reprezinta, un exemplu bun rau este acesta: http://iqads.ro//images/Mihaela_Radulescu_AntiFumat/Mihaela_Radulescu_Stop_Fumat1.jpg
Cine s-a gandit la campania asta nu stiu daca a prevazut cum o va sustine….deja ma inspaimanta ca Ministerul Sanatatii promoveaza idei aparute la un pahar.
Intre timp am cunoscut si sustinatorul initiativei CSR a politiei capitalei care spune asa:
si
Explozie de entuziasm pentru mine. Am aflat ca din pacate spoturile sunt greu de promovat pentru ca buget e inexistent si ca pe tv apar la ore imposibile. Imi place sa cred ca functioneaza conceptul “da mai departe” si ca mesajul va ajunge la tinta sau sponsorii vor colcai in curnad si acesta campanie isi va gasi exact promovarea de care are nevoie.
Tot in aceeasi zona de combatere a criminalitatii este spotul celor de la metropolitan police
Pune accentul foarte bine pe responsabilizarea celor care detin o arma. Eu as adapta conceptul si pentru ganduri si cuvinte.
In aceiasi ordine ironica de idei colectia de toamna-iarna se lanseaza la confernita CSR ce urmeaza sa aiba loc pe 20-21 octombrie:
http://www.csr08.ro
Intrare: 750 euro
Sunt de partea campaniilor CSR si sper sa fie din ce in ce mai multe, fara ca mesajul sa fie deviat de compania, personalitatea care il sustine.
N-ai o tigara?
Analiza tranzactionala
septembrie 27, 2008Am participat weekendul trecut la un training de comunicare, prefer sa ii spun asa decat dezvoltare personala. Se refera la comunicarea dintre mine si tine de la nivelul la care suntem amandoi OK. Este o lupta intre tine si tiparele formate din copilarie. Te ajuta sa-ti descoperi eu-ul adult si sa-l diferentiezi de cel copil si parinte.
Acest Berne, parintele analizei tranzactionale, care il are in spate pe Freud a spus ca fiecare dintre noi avem 3 stari ale eului: parinte, adult si copil. Putem predominant sa fim intr-una dintre ele, adica sa ne comporam mai tot timpul ca atunci cand eram copii sau sa fim rigurosi si sa facem lucruri pe care le faceau, spuneau parintii nostri. Si mai complex sa ne comporatm ca parintele, adultul sau copilul parintelui nostru sau ca parintele, adultul, copilul copilului din noi
.
Putem pe parcursul unei zile sau a unei conversatii sa trecem dintr-o stare intr-alta in functie de situatie sau de starea eului partenerului de discutie. Important e ca atunci cand iei o decizie sa o faci din starea de adult.
E foarte interesant ca dupa acest training am inceput sa observ comportamentele celor de langa mine si chiar unele neintelegeri aparute datorita stadiilor diferite ale eului in care se aflau cei doi. Fiecare conversatie e o tranzatie si ii surprinde pe cei care discuta in diferite stari ale eului. Totul incepe cu un stimul dat de un gest sau de o fraza. Daca acel gest sau fraza sunt autoritare, fara sa existe un motiv real in spatele acestui comportament, atunci poti spune ca esti in starea de parinte. Astfel, partenerul tau de discutie este invitat sa intre in starea de copil, adica sa te asculte cu capul plecat, sa se scuze eventual, tot fara motiv. Raspunsul lui din starea de copil ii amplifica celuilalt starea de parinte si discutia continua in acest sens si se poate incheia la fel. Urmatoare data, bineinteles ca atidudinea colegului aflat in stadiul de parinte va fi aceeasi, pentru ca este starea in care ii place sa fie si tocmai a testat ca tu nu ai nici o reactie in alt sens.
Daca discutia incepe sau ajunge in starea eului adult, se poate spune ca amandoi partenerii de discutie sunt OK. Nu te obliga nimeni ca la o “invitatie” de a intra in starea de parinte sau copil sa si raspunzi. Tu decizi cine esti in raport cu persoana din fata ta. Da, este o forma de manipulare si este folosita inconstient in viata de zi cu zi de familie, de prieteni, de colegi, de cei care vor sa-ti vanda ceva..orice: o stare, un gand.
In momentul in care ne intalmin si amandoi suntem ok, atunci putem comunica liber. Toata lumea poatea gandi, simti si este responsabil pentru ceea ce face indiferent de functie, religie, rasa si alte limitari pe care ne le impunem zi de zi. Pe asta se bazeaza analiza tranzactionala.
Bucurestiul nostru
septembrie 25, 2008Mai este Bucurestiul al bucurestenilor? Sau e invadat de provincie? O gramada de trafic pe care esti dispus sa il suport pentru ceva la schimb, ca de..asa se face la o negociere cinstita. Am incercat sa negociez cu nepotelul meu in seara asta o paleta de tenis care vroia sa o ia acasa. Am vrut sa-i dau o jucarie in schim…eu chiar credeam in negocierea asta, sincer…eram tare. Sa vezi ce mi-a zis, si are doar 3 ani…”Imi dai 2 palete…”. Adica cum!? Cam asa si cu Bucurestiul…inainte sa primesti ceva..dai de 2 ori mai mult, ai de 2 ori mai putin timp al tau si de 2 ori mai mult stres.
Cum e sa iei un taxi cand ploua afara? Care taxi????? Sau sa chemi un prieten sa te ajute? Pai intr-un orasel te poti baza si incurca pe unul pe altul si te uraste o zi, dar in Bucuresti risti sa-ti faci prietenii dusmani pe tema asta. Cand e un accident in trafic la iesirea din Bucuresti, la ce te gandesti prima oara? Cat tine blogajul sau cati si-au pierdut viata?
Bucurestiul inseamna timp, timp castigat sau timp pierdut. Eu castig dezvoltare, dar daca stai prea mult acolo dezvoltarea deja capata un aer de poluare, intristare, neimplinire…timpul castigat devine timp pierdut.
Pana acum cativa ani uram de-a dreptul Bucurestiul si il priveam ca un oras plin de infractiune, murdar si aglomerat. De cand sunt conectata cu mai multi prieteni care au preferat Bucurestiul am inceput sa-i dau sanse. Descoper schimbari de fiecare data cand ma intorc in capitala. De data asta l-am vazut mai curat…sper ca data viitoare sa mai vad ceva…
Tu esti masina
septembrie 25, 2008De la o vreme incerc o chestie…contact vizual cu bizonii din trafic. Bizonii comunica mai…adica cei care nu te-ar lasa de-al naibii sa treci intr-o intersectie..cand te uiti in ochii lor si spui “Lasa-am te rog si pe mine sa trec” chiar daca nu te aude…te lasa…cum vine asta? Sa capete masina viata in adevaratul sens al cuvantului. Cred ca e vital sa faci asta in traficul aglomerat al oraselor metropolitane. Daca in loc sa ne injuram, ne-am face prieteni in trafic? Oare cand ne-am termina de imprietenit ne-am injura din nou? Daca as avea Dacie si nu Fiat 500 oare as mai avea trecere? Influneteaza brandul bizonul sau se transforma in bizon cu brand?
Batranica din tren
septembrie 25, 2008E bancul ala cu un negru abordat de o batranica in tren care ii spune “Maica, da tu de-al cui esti?”. Cam asa si cu batranica asta care ne-a insotit – un vagon intreg – ca asa e acum la accelerat, de la Bucuresti pana la Barlad. De ce simt batranii nevoia de comunicare, si noi, adica si eu, ne ferim de small talk-ul despre viata si tineretile altora. Sa fie din cauza faptului ca bunicii nostri sunt pesimisti? Imi sunt totusi atat de dragi uneori. Cu cat imbatranesti simt ca te raportezi la lucruri din ce in ce mai simple si mai aproape de suflet.
Am citit destul de mult pe tren, dar cu urechile ciulite la batranica de vizavi care a inceput sa povesteasca dintr-o data unei tinere domnisoare toata viata ei si toate problemele mai apasatoare. Si ea o asculta. Alti doi, care stateau pe aceasi bancheta, au sters-o repede. Eu am citit in contiunare. ma simteam putin vinovata ca nu particip la discutie dar pur si simplu n-aveam chef. Poti sa n-ai chef si sa-ti para rau in acelasi timp? Cred ca mi-e dor de bunici…
Rebranding TVR si CEC Bank, CFR cand?
septembrie 24, 2008Sunt cateva lucruri care ma fac mandra de Romania si le contrabalansez tot timpul cu cele care au ramas in urma si ma deranjeaza zilnic.
Pe masura ce crestem ca tara o parte din marile companii romanesti sunt nevoite sa creasca o data cu piata sau sa moara. Ma bucur ca sunt companii care inafara de supravietuire isi doresc sa fie si competitive pe aceasta piata. Uitandu-ma la procesele de rebranding mi se pare ca au reusit, cel putin din punct de vedere al imaginii:
TVR – care dintr-o televiziune invechita au ajuns sa fie “Imaginea timpului nostru” . Am incercat sa caut pe google vechea sigla TVR si nu am gasit-o decat in studiul de caz de pe Identity Works http://www.identityworks.com/reviews/2004/tvr.htm
Studiul de caz in versiunea agentiei de branding mama pentru rebrandingul TVR:
http://www.brandient.com/ro/portofoliu/studii_de_caz/tvr/
CEC – care a inceput sa rasnesca cu sloganul “Hai ca se poate!”. Si-au asumat pozitia de banca invechita si au plecat de acolo. Un rebranding sincer care pe mine m-a impresionat.
Mai multe despre:
http://www.brandient.com/en/portfolio/case_studies/cec_bank/
http://www.identityworks.com/reviews/2008/CEC%20Bank.htm
Ce se intampla cu CFR?
N-am mai mers demult cu trenul, dar intre timp am incercat IC-ul, care e mai confortabil si acceleratul, care mi s-a parut iar schimbat. Ne apropiem de un confort uman, dar ce facem cu imaginea?
Mark your way !
5 zile de intrebari
septembrie 24, 2008Mi-am propus sa dezbat cateva subiecte, intotdeauna mai multe decat pot. Incep sa-mi revin dupa turul de forta din Bucuresti. Energia intra in simturi si voi incepe sa scriu despre pup-upurile care le-am primi in acest timp. Deci catinel catinel voi scrie de subiectele de mai jos intr-o ordine dezordonata, bineinteles alta de cea scrisa.
- Rebranding TVR si CEC Bank, CFR cand?
- Analiza Tranzactionala – tu ce eu esti?
- Batranica din tren
- Celulele stem ne pot scapa de cancer ?
- Diaspora intoarsa acasa – schimbare de atitudine?
- Gospodinele
- Fabrica de stiluri de viata – Advertising Show
- Bucurestiul nostru
- Contractul de echipa, mai important decat cel de casatorie.
- Initiatiativele CSR – facem pasi mai mari
- Comunicarea de brand in interiorul companiei
Va urma…
Kip it simple?
Prima zi de scoala…la serviciu
septembrie 15, 2008Suna ceasu, toarce motanelul, iubitul ma intreaba de ce nu dorm noaptea…ma uit pe geam, e totusi dimineata, ora la care trebuie sa ma trezesc. Fac un efort, ma ridic si incep sa frezonez o melodie din trecut. M-am intors in timp? Nu, e luni azi si e prima zi de scoala la serviciu…imi vine iar sa fredonez si imi amintesc ce mormai, e slagarul Spune-mi. Ciudat, de ce astazi si de unde vine?
Fara sa vreau ma introduc in nostalgia trecutului, a primei zile de scoala. Se potriveste perfect. Afara ploua, e intuneric, e frig si raceala mea e pe trecute…normal, a inceput scoala!
Plec, aglomeratie..intarzii…ma-ntalnescu cu seful la usa…ce sa-i spun…aaaa..”Buna dimineata domn’ Profesor!”. A mers, am zambit, am glumit, mi-am facut intrarea in clasa. Colegii, care mai de care mai zgribulit. Nu s-a dat drumul la caldura in scoala inca. E-mail, send&receive, adunarea la careu (sedinta de dimineata), temele (lista de prioritati)…e totul ok.
Imi revine iar in minte slagarul “Spune-mi” si trebuie sa aflu cine il canta, imi sopteste colega de banca – “Monica Angel” – UAU – search Youtube, asta-i:
Cerbul de aur din ‘96 – Monica Angel castiga trofeul. Aveam 16 ani frumosi si greu de stapanit
.
Ziua revine la normal, dar tonusul ramane. Un curios ma intreaba cum de sunt asa de energica intr-o zi de luni. De fapt, pentru mine, a fost prima zi de scoala…la serviciu. O zi care mi-a reconfirmat ca pentru a fi fericit e foarte important sa fii fericit!
Keep it simple!
Silver
Jump!
septembrie 14, 2008Saltul meu catre lumea virtuala!
Am inceput sa ma gandesc la un blog din vara cand am simtit nevoia ca lucrurile pe care le descopar sa nu le tin numai pentru mine si el. O vacanta in Spania iti da multe subiecte de discutie si mult timp sa le povestesti cunoscutilor. Intoarsa inapoi acasa am intrat in cotidian si tot ce vroiam sa impartasesc si-a pierdut treptat intensitatea. Mi-e greu sa tin un jurnal de calatorie pentru ca imi place sa profit de fiecare minut al vacantei. Viitoarea escapada va fi una povestita la sosire cu intensitate pura, aici.
Am fost determinata de puterea exemplului, adica de un nou prieten cunoscut in lumea reala si apoi, mai mult, in lumea virtuala. Am realizat ca sunt multe de comunicat si ca este forma cea mai rapida de a transmite o stare, un gand, o idee.
Mark your way!
Silver
