Recent nepotelul meu si-a descoperit umbra.
II zic: „Uite Tudor, umbra ta!”
El: „Undi?”
Eu: „Uite-o in fata ta!”
…a inceput sa rada si in secunda urmatoare sa alerge dupa ea.
De cand nu te-ai mai jucat cu umbra ta? E langa tine in permanenta si capata diverse forme in functie de intensitatea luminii si perioada din zi. Fotografii se joaca in permanenta, le observa mai des decat noi.
Cine ne opreste sa ne urmarim propria umbra si sa ne amuzam de ea/cu ea din cand in cand? Nu putem da vina pe timp, pentru ca iti solicita doar o privire. Nu-ti dai intalnire cu ea la ora x si stati de vorba jumatate de ora. Te urmareste in permanenta, chiar prea insistent uneori. Putin soare…si gata…a aparut!
Toamna are o lumina calda speciala, cel putin asa am perceput-o eu acum, in ultimele saptamani. Cauti soarele sa te incalzesti, nu ca vara, cand fugi de el.
I-am facut pe plac si toamnei si umbrei. Am surprins cateva imagini, cu mine, cu noi doi, cu ce-am avut si ne-a placut.